STUDIU: Industria de software din România se menţine în topul industriilor cheie pentru economia ţării

Industria de software din România se menţine în topul industriilor cheie pentru economia ţării, cu un volum de aproximativ 6,2 miliarde de euro în 2019, fiind totodată una din cele mai echilibrate industrii în ceea ce priveşte balanţa între capitalul străin şi cel românesc, potrivit estimărilor specialiştilor KeysFin.

Cifra de afaceri a dezvoltatorilor de software din România a crescut cu 12,6% faţă de 2017 şi cu 51,6% comparativ cu 2014, la 5,7 miliarde de euro în 2018.

”Mai mult, analizând datele de piaţă şi, totodată, ţinând cont de fluctuaţiile industriei, experţii KeysFin estimează un avans de 10,4% al cifrei de afaceri a companiilor de software din România pentru anul în curs, depăşind pragul de 6,2 miliarde de euro în 2019”, se arată într-un comunicat.

Investitorii români, aproape la egalitate cu cei străini

Investitorii străini controlează 53% din capitalurile proprii pozitive ale companiilor de software din România, în timp ce ponderea investiţiilor locale a cunoscut un avans anual de aproximativ 5 puncte procentuale, ajungând astfel la 47% în 2018, potrivit studiului KeysFin „Industria de software în România“.

Investitorii străini de pe piaţa de software locală provin din peste 60 de state, însă în top se află Germania (10,7%), Luxemburg (7,3%), Olanda (7,2%), UK (5,5%) şi Cipru (cu 4,8% din total), aceşti lideri controlând două treimi din totalul capitalurilor proprii străine. În ceea ce îi priveşte pe investitorii locali, aceştia provin atât din marile oraşe ale ţării, precum Bucureşti sau Cluj, dar şi din oraşe medii, care încep însă să devină nume cu rezonanţă pentru industria locală de start-up-uri în software, aşa cum este Târgu-Mureş.

”Este pentru al treilea an consecutiv când realizăm un studiu dedicat industriei de software din România, astfel că avem o perspectivă amplă asupra pieţei şi suntem conectaţi la tendinţele acesteia. Tocmai de aceea, creşterea investiţiilor locale cu 5% într-un singur an pe o piaţă atât de competitivă ne face să privim cu entuziasm spre viitorul software-ului românesc: ţara noastră începe să devină un hub regional nu doar pentru outsourcing, ci şi pentru start-up-uri de succes. Software-ul este una din puţinele industrii din România în care există echilibru între investiţiile locale şi cele străine, ceea ce reflectă o dezvoltare sănătoasă şi solidă a acestui domeniu.” a declarat Roxana Popescu, managing director al KeysFin.

Din întreaga industrie software o parte importantă şi, totodată, vizibilă, o reprezintă piaţa de jocuri pe calculator.

”Ţara noastră se mândreşte cu dezvoltarea şi testarea unora din cele mai populare jocuri la nivel internaţional, iar aceste rezultate se văd şi la nivel de business: cifra de afaceri a editorilor de jocuri (CAEN 5821) a crescut cu 9% faţă de 2017 şi cu 46% faţă de 2014. Pentru 2019, experţii KeysFin preconizează un avans de peste 13% , la peste 255 milioane de euro”, spun specialiştii.

Topul companiilor de software din România

În 2018, în România existau aproximativ 20.700 de companii în domeniul software-ului, cu 18,6% mai multe faţă de 2017 şi cu 30% faţă de 2014. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii (39% din total). Cu toate acestea, peste 4.800 de companii (23%) au avut cifra de afaceri egală cu zero în 2018.

Cea mai mare companie de software din România a rămas Oracle România SRL cu o cifră de afaceri de peste 206 milioane de euro (3,6% din total) în 2018. Clasamentul este completat de IBM România (200 milioane de euro – 3,5% din total), Ericsson Telecommunications România SRL (peste 170 milioane de euro, 3% din total), SAP România SRL (aproximativ 108 milioane de euro) şi Endava România SRL (aproximativ 108 milioane de euro). Este de remarcat intrarea SAP România SRL în top 5, cu cea mai mare creştere procentuală de 63%.

În ceea ce priveşte topul editorilor de jocuri (CAEN 5821), locul întâi după cifra de afaceri din 2018 este ocupat de Electronic Arts România SRL, care a înregistrat mai multe recorduri : cel mai mare angajator şi cel mai profitabil jucător în 2018 (38 milioane de euro cifră de afaceri–79% din total), urmat de King Games Studio (Bucharest) SRL (2,4 milioane de euro – 4,9% din total) şi de Green Horse Games SRL (11 milioane de euro – 2,2% din total).

64% din companii au înregistrat profit

Industria de software din România îşi consolidează poziţia printre cele mai de succes sectoare ale economiei naţionale, astfel că, dintre cele 20,7 mii de companii analizate, 13.200 (64%) au înregistrat profit, 5.600 (27%) au fost in pierdere, iar celelalte au avut un rezultat nul în 2018.

În topul celor mai profitabili jucători din domeniu rămâne SAP România care a reuşit ca în 2018 să îşi dubleze profitul net la peste 40 de milioane de euro. Şi profitul IBM România, al doilea cel mai profitabil jucător, a crescut cu 31% în ultimul an.

La momentul extragerii datelor, în octombrie 2019, rezultatele financiare ale Bitdefender SRL pentru 2018 nu erau disponibile, cu toate acestea, potrivit estimărilor Keysfin, compania s-a menţinut anul trecut pe locul 4 după cifra de afaceri.

Cele mai profitabile cinci companii au avut în 2018 un profit net cumulat de peste 86 de milioane de euro, adică aproape 14% din total.

Conform ultimelor sondaje de opinie, românii cred în proporţie de 77% că sectorul IT în general are cele mai mari perspective de viitor. În acest context, şi numărul celor care se pregătesc pentru o carieră în domeniu a crescut semnificativ, acest lucru resimţindu-se şi la nivelul angajărilor propriu-zise.

Astfel, numărul mediu de angajaţi din industria de software locală a crescut cu 2,9% faţă de 2017 şi cu 40% faţă de 2014, la peste 110.000 de angajaţi în 2018. Totuşi, se pare că instituţiile de învăţământ din România nu pot acoperi nevoia firmelor din acest sector care se ridică la aproximativ 15.500 de specialişti.

Costul mediu pentru un angajat a crescut cu 54%

Aşadar, pe fondul cererii masive a forţei de muncă din industria software, costul mediu pentru un angajat a crescut cu 54%, faţă de un avans de doar 8% al productivităţii medii per angajat în perioada 2014-2018.

Specialiştii KeysFin atrag atenţia că avansul costului mediu per angajat peste cel al productivităţii reprezintă un risc important pe termen mediu, cu impact direct asupra competitivităţii economiei locale.

Pe de altă parte, experţii au remarcat că cea mai mare concentrare a forţei de muncă au avut-o companiile medii, cu 43% din total, urmate de companiile mici cu 21%. Cu toate acestea, peste jumătate din companiile locale de software, respectiv 10.400 de companii, nu au avut niciun angajat în 2018.

Deşi a înregistrat o uşoară scădere a cifrei de afaceri a companiilor prezente aici, Bucureştiul rămâne principalul hub pentru industria software din România, cu un rezultat de peste 3,3 miliarde de euro, adică 58% din total în 2018. Pe locul al doilea din punct de vedere al cifrei de afaceri se situează judeţul Cluj (16%), care a înregistrat un avans de 1,5 puncte procentuale faţă de 2017, urmat de Timiş (5%), Iaşi (4,5%) şi Braşov (3%).

România, al doilea furnizor de software din Europa de Est

Deşi România este al doilea furnizor de software şi servicii din Europa de Est şi în top 10 la nivel european, industria se bazează îndeosebi pe export şi outsourcing, care contribuie într-un procent covârşitor la valoarea întregului sector.

Totuşi, în ultimii ani, s-au făcut progrese importante pentru sprijinirea start-up-urilor locale din domeniul software-ului, datorită apariţiei fondurilor de investiţii internaţionale, programelor de mentorat dar şi a competiţiilor.

Astfel, start-up-uri precum Elrond, Questo, TypingDNA sau Happy Recruiter au strâns deja zeci de milioane de euro de la investitori şi dezvoltă produse sau servicii pentru ţări din întreaga lume.

Un alt exemplu local de succes îl constituie şi Starbyte SRL, o soluţie de software adaptată pentru domenii unde sunt concentrate cele mai mari investiţii la ora actuală, precum cel financiar-bancar, asigurări şi managementul de risc.

„Tendinţa accelerată de digitalizare este întâlnită în aproape toate domeniile, dar mai ales în sectorul financiar, deoarece băncile încearcă mai mult ca oricând să îşi atragă clienţii direct online, astfel că bătălia nu mai este doar pe costuri, ci şi pe timp de răspuns cât mai rapid, cu documentaţie cât mai puţină, dar cu la fel de multă atenţie la riscuri, prin verificarea clienţilor la distanţă. O altă tendinţă tot mai des întâlnită are în vedere automatizarea proceselor şi agregarea informaţiilor, dar şi a serviciilor bancare de tip open banking care vor seta noi culmi în industria de software. Aceste tendinţe pot impacta pozitiv industria românească de software, mai ales pe antreprenorii locali, cu condiţia ca aceştia să fie în continuare creativi, atenţi la nevoile pieţei şi să integreze cât mai mult din noile tehnologii în produsele lor”, a declarat Adrian Băcăianu, general manager Starbyte.

În anul 2019, o sumă record de 1 miliard de euro a fost investită în start-up-urile din Europa Centrală şi de Est, ceea ce a dus la accelerarea inovaţiilor şi la crearea unui ecosistem de business-uri digitale în plină dezvoltare.